Victoria Maiei Sandu în primul tur al alegerilor prezidențiale și succesul Referendumului pentru Integrare Europeană, deși la un scor foarte strâns, au reprezentat o reușită remarcabilă pentru forțele pro-europene din Republica Moldova, confirmând o schimbare semnificativă în opțiunile electoratului de peste Prut. Această victorie a fost posibilă printr-o mobilizare fără precedent, mai ales din partea diasporei, care a influențat masiv rezultatul final. Succesul referendumului a fost interpretat drept o lovitură pentru Rusia, care a încercat efectiv din toate puterile să blocheze sau să submineze eforturile Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană. Spre satisfacția pro-europenilor de la Chișinău, surpriza Moscovei în fața rezultatului referendumului a fost evidentă, căci, dacă rușii s-ar fi așteptat la un astfel de rezultat, cu siguranță nu ar fi încercat boicotarea referendumului.
Primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul pentru Integrare Europeană nu au fost câștigate ușor. Rusia a depus un efort considerabil pentru a influența rezultatul, folosind metode sofisticate și bine coordonate pentru a distorsiona procesul electoral. În ultimele luni, Republica Moldova a devenit un veritabil teatru al unui război informațional și financiar, dirijat dinspre Moscova, în care hackerii și activiștii locali au scos la iveală o rețea extinsă de fraudă electorală, care viza cumpărarea voturilor și manipularea mediatică. De altfel, conform unei anchete realizate de activiști civici din Bulgaria, tactici similare au fost folosite și în alte state ex-sovietice, iar Moldova – din păcate – nu a fost o excepție.
Influența rusească a fost exercitată nu doar prin intermediul oligarhilor locali, ci și prin rețelele de social media și posturile TV influențate de Kremlin. În plus, în unele zone, s-au utilizat metode clasice de intimidare și dezinformare, care amintesc de tacticile Rusiei în alte contexte electorale din regiune. Conform investigațiilor, au existat strategii elaborate de distribuire a fondurilor pentru susținătorii candidaților pro-ruși, iar în unele cazuri s-au identificat dovezi că sute de mii (!) de voturi au fost cumpărate masiv pentru a influența rezultatul final. Din acest motiv, sprijinul pentru Maia Sandu și pentru integrarea europeană s-a confruntat cu o rezistență acerbă, susținută financiar și logistic de Kremlin.
Acum câteva zile, într-o declarație fără precedent, Procurorul General al Republicii Moldova a tras un semnal de alarmă cu privire la implicarea directă a serviciilor de informații rusești în alegerile din Republica Moldova. Acesta a confirmat, pentru prima dată oficial, ceea ce doar se specula până acum: Rusia a mobilizat resurse semnificative pentru a influența votul moldovenilor. Bani proveniți din bănci transnistrene au fost utilizați pentru cumpărarea de voturi, un fenomen grav care subminează integritatea procesului electoral și suveranitatea Republicii Moldova. În această atmosferă de presiune, turul al doilea al alegerilor prezidențiale devine o provocare majoră pentru Maia Sandu și forțele pro-europene, care trebuie să găsească metode de a contracara o nouă interferență externă masivă, alegătorii fiind avertizați să fie vigilenți în fața oricărei tentative de manipulare.
Duminică, în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu îl întâlnește pe Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general demis pe fondul unor rezultate controversate și perceput ca un candidat fără autonomie reală, fiind puternic influențat de cercuri politice apropiate de Moscova. În ciuda declarațiilor sale de susținere pentru integrarea europeană, Stoianoglo a fost adesea perceput ca un purtător de cuvânt al intereselor rusești, un „cal troian” politic menit să distrugă din interior aspirațiile europene ale Moldovei. Campania sa electorală a fost sprijinită activ de Igor Dodon și Ilan Șor, cunoscuți pentru relațiile lor apropiate cu Kremlinul, iar mesajele contradictorii ale echipei lor, care respingeau referendumul pro-UE, au generat confuzie în rândul electoratului.
Lipsa de coerență a mesajului lui Stoianoglo reflectă tensiunile din interiorul taberei pro-ruse, iar ambiguitatea acestuia în ceea ce privește orientarea sa geopolitică reală îi scade credibilitatea. Alegătorii din Moldova sunt, astfel, puși în fața unei alegeri clare: o candidată fermă, care și-a dovedit angajamentul pro-european, și un contracandidat controversat, perceput ca având o loialitate oscilantă. Această confruntare nu reprezintă doar o competiție electorală, ci și un simbol al luptei geopolitice dintre influențele rusești și aspirațiile europene din Republica Moldova.
Dezbaterea televizată (singura, de altfel) dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo a scos la iveală un episod tensionat și emblematic pentru modul în care Rusia își exercită influența în regiune. Într-o tentativă de a o intimida subtil pe Maia Sandu, Stoianoglo a lansat o propunere bizară: un acord prin care fiecare candidat să recunoască rezultatele alegerilor în caz de înfrângere. Această sugestie, care părea a fi o simplă garanție a respectării rezultatului democratic, a fost văzută mai degrabă ca o încercare voalată de șantaj. Atitudinea lui Stoianoglo, care a sugerat indirect o posibilă contestare cu proteste în masă a rezultatului dacă el ar pierde, amintește de tactica istorică rusească de presiune sub acoperirea unui zâmbet diplomatic, evocând episodul abdicării Regelui Mihai sub presiunea lui Petru Groza, „cu zâmbetul și pistolul în buzunar”.
Pentru electoratul moldovean, această amenințare a servit ca un memento al modului în care Rusia utilizează tactici de intimidare pentru a-și asigura influența asupra celor pe care vrea să îi sugrume cu zâmbetul pe buze. S-ar putea spune că această sugestie a fost o încercare de a inocula teama de haos în cazul unei victorii a Maiei Sandu, lăsând să se înțeleagă că o victorie pro-europeană ar putea genera instabilitate. Mesajul transmis stângaci de către Stoianoglo pare să fi fost unul clar: o pedeapsă ar putea fi aplicată oricând de Kremlin dacă Moldova se îndepărtează de orbita rusă.
În fața acestei presiuni politice și strategice din partea Rusiei, diaspora moldovenească s-a mobilizat într-un efort fără precedent pentru turul al doilea al alegerilor. Comunitățile moldovenești din Europa, SUA și alte regiuni au făcut apel la participare, organizându-se intens prin rețele sociale și grupuri de sprijin local. Zeci de mii de moldoveni din diaspora au anunțat deja că vor călători pe 3 noiembrie pentru a-și exercita dreptul la vot, considerați, astfel, o forță majoră de susținere a direcției europene. Această mobilizare nu doar că adaugă greutate șanselor Maiei Sandu, dar arată și o solidaritate remarcabilă a celor plecați, care încă își doresc un viitor mai bun pentru țara lor.
Pentru Rusia, această susținere a diasporei pentru un candidat pro-european reprezintă o provocare semnificativă, deoarece diaspora a jucat un rol decisiv în alegerile precedente, înclinând balanța în favoarea unor politici de modernizare și reformă. Miza turului doi depășește astfel granițele Republicii Moldova, devenind un simbol al luptei diasporei pentru a contracara influența rusească prin mobilizare electorală.
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru duminică, 3 noiembrie, marchează un moment critic. Maia Sandu, cu o susținere largă din partea populației și a diasporei, are șanse reale de a câștiga și de a deschide o nouă direcție europeană pentru țară. Totuși, succesul său depinde în mod crucial de măsura în care autoritățile moldovenești vor putea preveni interferențele externe și fraudele electorale. Cu toate încercările Rusiei de a influența acest scrutin și de a împiedica o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, hotărârea moldovenilor de a lupta pentru independență și integritate rămâne de neclintit. Dacă votul va fi protejat de aceste amenințări, Maia Sandu are toate șansele să câștige și să marcheze începutul unui nou capitol pentru Republica Moldova, unul în care democrația și apropierea europeană devin realități concrete.
Publicitate și alte recomandări video
